Înțelegerea inițiativei vs. vinovăției

Etapa 3 a dezvoltării psihosociale

Inițiativa versus vina este a treia etapă a teoriei dezvoltării psihosociale a lui Erik Erikson . Această etapă are loc în anii preșcolari, cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani. În timpul etapei inițiative versus vina, copiii încep să își afirme puterea și controlul asupra lumii prin direcționarea jocului și a altor interacțiuni sociale.

Să aruncăm o privire mai atentă la unele dintre evenimentele majore care au loc în această etapă a dezvoltării psihosociale.

O prezentare rapidă

O privire mai atentă asupra etapei inițiative vs. vinovăție

Conform teoriei lui Erikson, primele două etape ale dezvoltării copiilor se referă la încrederea față de neîncredere și autonomie față de rușine și îndoială. În timpul primelor două perioade, accentul se pune pe copii care formează un sentiment de încredere în lume, precum și sentimente de independență și autonomie. Fiecare dintre aceste etape fundamentale joacă un rol în etapele ulterioare care vor urma.

Este la fel cum copiii intră în anii preșcolari că încep etapa a treia a dezvoltării psihosociale centrate pe inițiativă versus vină. Dacă au reușit să finalizeze cu succes cele două etape anterioare, copiii au acum un sentiment că lumea este demnă de încredere și că este capabilă să acționeze independent. Acum este important ca copiii să învețe că pot exercita putere asupra lor și a lumii.

Ei trebuie să încerce lucrurile singuri și să-și exploreze propriile abilități. Prin aceasta, ei pot dezvolta ambiția și direcția.

Cum dezvoltă copii inițiativa?

Copiii trebuie să înceapă să afirme controlul și puterea asupra mediului, luând inițiativa prin planificarea activităților, realizarea sarcinilor și confruntarea cu provocările.

În această etapă, este important ca îngrijitorii să încurajeze explorarea și să ajute copiii să facă alegeri adecvate. Îngrijitorii care descurajează sau respingă pot determina copiii să se simtă rușinați de ei înșiși și să devină prea dependenți de ajutorul altora.

Această etapă poate uneori să fie frustrantă pentru părinți și îngrijitori deoarece copiii încep să exercite mai mult control asupra lucrurilor care le influențează viața. Astfel de decizii pot varia de la prietenii cu care se joacă, de la activitățile în care se angajează și de la modul în care abordează diferite sarcini. Părinții și alți adulți ar putea dori să îndrume copiii către anumiți prieteni, activități sau alegeri, dar copiii ar putea rezista și vor insista să facă propriile alegeri. În timp ce acest lucru ar putea duce uneori la conflicte cu dorințele părinților, este important să oferiți copiilor șansa de a face astfel de alegeri. Cu toate acestea, este important ca părinții să continue să aplice granițele sigure și să încurajeze copiii să facă alegeri bune prin utilizarea modelării și a consolidării .

Așa cum ați putea ghici, jocul și imaginația își asumă un rol important în această etapă. Copiii au sentimentul de inițiativă consolidat prin faptul că le-a fost acordată libertatea și încurajarea de a juca.

Atunci când eforturile de a se angaja în joc fizic și imaginativ sunt înăbușite de îngrijitorii, copiii încep să simtă că eforturile lor inițiate de sine sunt o sursă de jenă. Copiii care sunt supra-dirijați de adulți pot lupta pentru a-și dezvolta un sentiment de inițiativă și încredere în abilitățile lor.

Succesul în această etapă conduce la un sens al scopului, în timp ce eșecul are drept rezultat un sentiment de vinovăție. Ce înseamnă Erikson prin vinovăție? În esență, copiii care nu reușesc să dezvolte un sentiment de inițiativă în acest stadiu pot apărea cu teama de a încerca lucruri noi. Când fac eforturi directe spre ceva, ei pot simți că fac ceva greșit.

În timp ce greșelile sunt inevitabile în viață, copiii cu inițiativă vor înțelege că au loc greșeli și trebuie doar să încerce din nou. Copiii care experimentează vinovăția vor interpreta în schimb greșelile ca semn de eșec personal și pot fi lăsați cu un sentiment că sunt "răi".

> Surse:

> Erikson, EH Childhood and Society. (Ediția a 2-a). New York: Norton; 1963.

> Erikson, Identitatea EH : Tineret și criză. New York: Norton; 1968.