Prezentare generală a procesului mental de rezolvare a problemelor

Rezolvarea problemelor este un proces mental care implică descoperirea, analizarea și rezolvarea problemelor. Scopul final al soluționării problemelor este depășirea obstacolelor și găsirea unei soluții care rezolvă cel mai bine problema.

Cea mai bună strategie pentru rezolvarea unei probleme depinde în mare măsură de situația unică. În unele cazuri, oamenii sunt mai bine să învețe tot ce pot despre problema respectivă și apoi să folosească cunoștințe de fapt pentru a găsi o soluție.

În alte cazuri, creativitatea și înțelegerea sunt cele mai bune opțiuni.

Pașii în rezolvarea problemelor

Pentru a rezolva corect o problemă, este important să urmați o serie de pași. Mulți cercetători se referă la aceasta ca la un ciclu de rezolvare a problemelor, care include elaborarea de strategii și organizarea cunoștințelor.

În timp ce acest ciclu este reprezentat secvențial, oamenii rar urmăresc o serie rigidă de pași pentru a găsi o soluție. În schimb, adesea treceți peste pași sau chiar mergeți înapoi prin pași de mai multe ori, până când se ajunge la soluția dorită.

  1. Identificarea problemei: Deși poate părea un pas evident, identificarea problemei nu este întotdeauna la fel de simplă pe cât pare. În unele cazuri, oamenii ar putea identifica din greșeală sursa greșită a unei probleme, care va încerca să o rezolve ineficientă sau chiar inutilă.
  2. Definirea problemei: După identificarea problemei, este important să definiți problema în întregime, astfel încât să poată fi rezolvată.
  1. Formarea unei strategii: Următorul pas este de a dezvolta o strategie de rezolvare a problemei. Abordarea utilizată va varia în funcție de situația și preferințele unice ale individului.
  2. Organizarea informațiilor: Înainte de a găsi o soluție, trebuie să organizăm mai întâi informațiile disponibile. Ce știm despre problemă? Ce nu știm? Cu cât mai multe informații sunt disponibile, cu atât mai bine pregătite vom fi să găsim o soluție exactă.
  1. Alocarea resurselor: Desigur, nu avem întotdeauna bani, timp și alte resurse nelimitate pentru a rezolva o problemă. Înainte de a începe să rezolvați o problemă, trebuie să stabiliți cât de mare este prioritatea. Dacă este o problemă importantă, este probabil că merită alocată mai multe resurse pentru rezolvarea ei. Dacă, totuși, este o problemă destul de lipsită de importanță, atunci nu doriți să cheltuiți prea mult din resursele disponibile pentru a veni cu o soluție.
  2. Progresul de monitorizare: Solverii eficienți de rezolvare a problemelor au tendința de a-și monitoriza progresul în timp ce lucrează la o soluție. Dacă nu fac progrese bune pentru a-și atinge scopul, ei își vor reevalua abordarea sau vor căuta noi strategii .
  3. Evaluarea rezultatelor: După ce sa ajuns la o soluție, este important să evaluăm rezultatele pentru a determina dacă este cea mai bună soluție posibilă a problemei. Această evaluare ar putea fi imediată, cum ar fi verificarea rezultatelor unei probleme de matematică pentru a se asigura că răspunsul este corect sau poate fi amânat, cum ar fi evaluarea succesului unui program de terapie după câteva luni de tratament.

Reed, SK (2000). Rezolvarea problemelor. În AE Kazdin (Ed.), Enciclopedia de Psihologie (Vol. 8, pp. 71-75). Washington, DC: American Psychological Association și Oxford University Press.

Sternberg, R. (2003). Psihologie cognitivă . Belmont, CA: Wadsworth.